Scrisoare deschisa de la prostul de mine catre “desteptul” de Moise Guran

Draga desteptule Moise Guran,

Sunt un prost care a luat un credit in euro (aparent daca era in CHF eram prost facut gramada, slava Domnului, am evitat-o pe asta). Sa-ti povestesc cum s-au intamplat lucrurile, ca sa-mi indici exact momentul cand am fost prost, sa stiu sa nu mai fac.

In 2007 am vrut sa-mi iau o casa mai mare, ceva potrivit pentru o viitoare familie, ca stateam in garsoniera ramasa de la bunica. Pentru ca peste tot in jurul meu ploua cu proiecte imobiliare extrem de imbietoare, am inceput sa studiez si am gasit unul care raspundea pretentiilor mele de la vremea respectiva. Neavand banii pentru plata viitorului apartament, am realizat destul de repede ca va trebui sa apelez la un credit. Pentru ca nu aveam (cum nu am nici acum, ca doar imi vad de lungul nasului) pretentii de finantist/guru, am apelat la specialisti: Kiwi Finance.

Tema a fost simpla: avem o garsoniera de vanzare si un apartament de cumparat. Gasiti cea mai avantajoasa solutie pentru a ne incadra in veniturile de la vremea respectiva ale mele si ale prietenei mele (actuala sotie, proasta si ea ca si mine). Dupa ce specialistii au intors piata de credite cu susul in jos si inapoi, au venit cu o oferta aproape “perfecta”. Nu vindeam garsoniera, faceam un credit punte garantat cu garsoniera, plateam avans, apoi un credit ipotecar pe noul apartament, ramaneam cu ambele imobile si cu o rata dubla fata de ce le spusesem ca putem suporta.

ABSOLUT NICI UNUL DIN CREDITELE PROPUSE NU ERA IN LEI!!!

In paranteza fie zis, pentru ca sunt un consumator avid de stiri, in perioada respectiva (2007) urmaream cu atentie tot felul de declaratii oficiale si nu am intalnit MACAR UNA, de la BNR, in care sa fie avertizati oamenii sa nu faca credite in monedele in care nu sunt platiti.

As mai zice si ca dobanzile la lei in perioada respectiva erau duble decat cele la euro si triple fata de CHF, dar argumentul asta a mai fost dat si de alti prosti ca mine si nu te-a miscat.

Dezamagit de solutia propusa de profesionistii de la Kiwi am inceput sa caut credite de capul meu. Am apelat la banca unde aveam conturile de economii, am ajuns pana in faza in care au facut evaluarea apartamentului. Surpriza, suma aprobata in urma evaluarii nu acoperea necesarul, pentru ca apartamentul era la rosu in faza respectiva.

TOATE DISCUTIILE SI OFERTELE DE LA ACEASTA BANCA FACEAU REFERIRE DOAR LA EURO SAU CHF!

Dupa aceasta a doua dezamagire, am apelat la o banca ceva mai mica, dar care avea avantajul ca finantase proiectul rezidential din care facea parte si viitorul meu apartament, asa ca procesul de evaluare era “implicit”. Aplicai pentru un credit la ei, validarea se considera facuta.

Relatia cu banca pe parcursul intregului proces de pre-aprobare a creditului s-a purtat printr-o domnisoara foarte amabila, cu titulatura de Junior Credit…something.¬†Ofertele care s-au pus pe masa erau foarte clare: la lei te incadrezi cu greu si platesti o rata foarte mare, la euro e mult mai lejer, iar la CHF e boierie curata. Expresia “risc valutar” nu exista in dictionarul domnisoarei, la fel cum, din pacate, nu exista nici in al oficialilor BNR in perioada respectiva (consumator avid de stiri, remember?)

Creditul s-a aprobat, platit catre dezvoltator, perioada de gratie de un an, dobanda calculata transparent, legata de Euribor la 6 luni, ceva ce alte banci au inceput sa practice abia dupa Ordonanta 50, in fine, toate fineturile.

Fast forward un an, apar semnele crizei, viitori co-locatari se vad nevoiti sa renunte pentru ca banca nu le mai acorda credite pre-aprobate de un an (noi am prins ultimul tren, aparent). Mai trece ceva timp si incep sa apara si vitejii de la BNR, cu “riscul valutar” in gura.

Euro sare de la 3 si ceva la 4 si ceva, rata creste, mai scade putin, valoarea apartamentului se duce la padure, ofertele de credite se imputineaza, vine geniala masura cu descurajarea creditelor in euro, dar creditele bune in lei continua sa nu apara, etc

Fast forward inca ceva vreme si vine 2015, criza CHF si desteptul de tine care ne face pe noi prosti ca am vrut sa profitam de o oportunitate creata de banci si sustinuta pe fata de BNR si ca nu ne-am nascut finantisti.

Unde e prostia, desteptule? Tu ce-ai fi facut in locul meu?

In speranta unui raspuns destept, iti urez: HAI SICTIR!

Leave a Reply

%d bloggers like this: